Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere națională la începutul anilor 1990.
S-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.
După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea „Istorie şi Filologie”. Ultimul an de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la săptămânalul „Cultura”.
Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri „Maci în rouă”. În 1969 apare volumul de versuri „Descântece de alb şi negru”, care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.
În anii de avânt ai mișcării de eliberare națională, (1987-1989), s-a manifestat ca publicist valoros, care inspira teamă.
Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai Republicii Moldova.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grâul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj „Troiţa”. În acelaşi an are loc premiera spectacolului „Destinul”, după piesa „Ioan Vodă cel Viteaz” de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional „M. Eminescu” din Chişinău.
Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el în privința contribuției la dezvoltarea cântecului de estradă est-prutean.
Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.
A murit la data de 26 iunie 2013, în jurul orei 23:00. A fost înmormântat cu onoruri militare în satul său de baștină pe 29 iunie.
Vă prezentăm o mică expoziție virtuală cu doar căteva opere ale marelui poet Dumitru Matcovschi.
