„Orice om, numai prin faptul că este om, merită să fie luat în seamă” – Jules Verne

Jules Verne (8 februarie 1828 – 24 martie 1905) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spațiu, aer și călătoria in adâncurile mării.
Jules Verne s-a născut la Nantes, fiu al unui procuror, Pierre Verne si al soției sale, Sofia. Fiind cel mai mare din cei cinci copii ai familiei, el și-a petrecut copilăria acasa cu părinții săi, pe o insulă vecină cu Raul Loara. La vârsta de 9 ani, a fost trimis la școală, la Liceul Nantes. Jules a studiat Latina, pe care a folosit-o în povestirea sa scurtă, Le Mariage de Monsieur Anselme des Tilleuls (mij. anilor 1850).
Fiind primul născut din cinci frați și provenind dintr-o familie bogată, Verne și-a finalizat cu succes primele studii la Colegiul Saint-Stanislas. Mai târziu a mers la Liceul Regal din Nantes și a absolvit un elev remarcabil. În tot acest timp Julio a început să fie atras de știință și a dezvoltat o mare dragoste pentru poezie. În 1847, finanțat de tatăl său, s-a mutat la Paris pentru a studia dreptul. Acolo a intrat în cercurile literare și a întâlnit oameni care au avut o mare influență asupra dezvoltării operei sale, cum ar fi tatăl Alexandre Dumas și, de asemenea, fiul său. Până atunci Jules a scris piesa Alexandru al VI-lea, și astfel și-a început etapa de dramaturg.
În timp ce se afla în Orașul Luminii, s-a împrietenit cu personaje ieșite din epocă. Așa a fost cazul lui Nadar, tatăl fotografiei aeriene, primul artist care a capturat Franța din cerul montat pe un balon cu aer cald. Prin, Verne a devenit interesat de ideea zborului și de posibilitățile sale extinse. Visul său a anticipat marile descoperiri ale știintelor modeme. Scrierile sale se bazează pe o solida erudiție și conțin adevăruri științifice verificate în practică.
Epoca marilor cuceriri științifice și a explorării unor tărâmuri departate și-a găsit în el un entuziast interpret, dotat cu o fantezie uimitoare. Povestitor captivant, Jules Verne a imprimat un caracter de verosimilitate întâmplărilor celor mai fantastice. Scrise intr-un stil limpede și simplu și cu accente satirice și umoristice, romanele sale prezintă interes și sub aspect social și psihologic. Eroii lui Jules Veme dovedesc o încredere nețărmurită în rațiunea, inteligența și voința omului, puse în slujba progresului științei, spre binele întregii umanități.
Printre cele mai cunoscute scrieri ale autorului amintim: Cinci săptămâni în balon (1863), De la pământ la lună (1865), Copiii căpitanului Grant (1867-l868), 20.000 de leghe sub mări (1870), Ocolul pământului în 80 de zile (1873), Insula misterioasă (1875), Căpitan la 15 ani (1878), Mathias Sandorf (18S5), Robur cuceritorul (1886), Castelul din Carpați (1892) s.a. Prin vivacitatea mesajului ei uman și prin fantezia ei debordanta, opera lui Jules Verne se bucură de o imensă popularitate.
La fel ca majoritatea creaţiilor epocii, opera lui Jules Verne marchează uneori condescendenţă sau chiar dispreţ faţă de „sălbatici” sau „indigeni”, cum se poate vedea în romanele „Cinci săptămâni în balon” şi „Satul aerian”. Acest gen de remarci sunt totuşi, ocazionale, personajele de culoare fiind în general prezentate dintr-o perspectivă pozitivă, cum e cazul lui Tom, Austin, Bat, Actéon şi Hercule din „Căpitan la cincisprezece ani”. Căpitanul Nemo nu-i judecă, ci chiar îi ajută pe papuaşi în „Douăzeci de mii de leghe sub mări”, el însuşi fiind de origine hindusă, după cum se dezvăluie în „Insula misterioasă”, fost participant la răscoala cipailor din 1857 împotriva colonialismului britanic. De fapt, acest colonialism este condamnat de mai multe ori în cadrul Călătoriilor extraordinare (în Copiii căpitanului Grant, 800 de leghe pe Amazon, Doamna Branican, etc. ). În aceste romane, Jules Verne ia o poziţie clară împotriva sclaviei, care se reflectă şi în ceea ce priveşte Războiul de Secesiune. El a salutat abolirea sclaviei petrecută în 1848, condamnând în schimb regalitatea africană pentru războaiele distrugătoare urmate de aducerea în sclavie a fraţilor. De asemenea, a luat poziţie împotriva sclaviei practicate de ţările musulmane, opinie care face chiar obiectul romanului „Arhipelagul în flăcări”.

Verne, J. Cinci săptămâni în balon. – București, 2015. – 236 p.
Opera lui Jules Verne este populară în întreaga lume, conform Index Translationum, cu un total de 4702 traduceri în 148 de limbi. Verne ocupă locul al doilea în rândul celor mai traduşi autori, după Agatha Christie. În 2011, el era de asemenea autorul de limbă franceză cel mai tradus pe plan mondial. A scris în total 70 de cărţi, dintre care 54 au fost incluse în seria „Călătoriilor extraordinare”.
Cele mai multe lucrările lui Verne sunt despre aventură și călătorii în locuri necunoscute, unde nimeni nu a fost vreodată. Dar Julio a avut mai multe fațete în cariera sa de scriitor.
La început, ca tată al science fiction-ului, romanele sale erau legate în principal de progresul tehnologic. Unele lucrări din această etapă sunt: De la Pământ la lună, Aventurile căpitanului Hatteras, Călătorie spre centrul Pământului, Ocolul Pământului în optzeci de zile.
El a continuat să folosească science fiction, dar acum a inclus și biografii, personaje mai umane și excursii în locuri existente în realitate. Lucrările sale se remarcă: În jurul lumii în 80 de zile și Țara blănurilor.

Verne, J. Ocolul Pământului în optzeci de zile. – București, 2015. – 236 p.
Dacă e să vorbim despre cărțile lui Jules Verne aceasta înseamnă să vorbim despre una dintre cele mai mari comori ale literaturii mondiale. Opera sa vastă este recunoscută la nivel global drept una dintre principalele și cele mai importante contribuții care au dus la începutul genului de science fiction în literatură. Verne a fost un om cu o imaginație înaintea timpului său și asta s-a reflectat clar în opera sa. Nu numai că a venit să propună idei vizionare, dar a reușit să descrie și gadgeturi și dispozitive care păreau nebunești la acea vreme, dar au fost inventate în același timp. Astfel, s-a remarcat în toată Europa pentru stilul său suprarealist cu mult înainte de a prezice viitorul în romanele sale moderne.
Băbără Elena, bibliotecar