23 septembrie 2021 – Calendarul celor mai importante evenimente din trecut și prezent

• 23 septembrie – Ziua Mondiala a Curateniei

Pe data de 23 septembrie 1993 Organizatia Natiunilor Unite in parteneriat cu organizatia Clean Up the World au stabilit Ziua Mondiala a Curateniei.

Sărbătoarea are scopul de a inspira și de a îndemna populaţia să curețe, să îmbunătățească și să protejeze mediul, prin realizarea de acțiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori și arbuști, la proiecte care contribuie la conservarea resurselor naturale.

Această zi se dorește a fi o conștientizare și o reamintire a faptului că protejarea mediului înconjurător trebuie sa reprezinte un stil de viata si nu doar un eveniment in sine.

• 

• 

In fiecare an, aceasta zi incearca sa ne aminteasca fiecaruia dintre noi ca un mediu curat este un mediu sanatos.

Sarbatoarea are scopul de a inspira si totodata a indemna comunitatile sa curete, sa imbunatateasca si sa protejeze mediul, prin realizarea de actiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori si arbusti, la proiecte referitoare la conservarea apei si a energiei.

Daca nu ne este indiferenta lumea in care traim, ziua curateniei ar trebui sa fie in fiecare zi. Acum, cat nu e prea tarziu!

În această zi s-au născut:

• 1941 — Sofia Vicoveanca, interpretă moldoveancă de muzică populară, născută la Cernăuți

• 1946 — Larisa Tarasenco, filmolog, redactor, pedagog, doctor în arte plastice

• 1955 — Vasile Moșanu, artist plastic moldovean

• 1985 — Alexandr Banari, regizor film video

• 1943 — Julio Iglesias, cântăreț spaniol

În această zi au decedat:

• 2003 — Vasile Ciocanu, filolog și istoric literar moldovean
• 2005 — Ada Zevin, artist plastic din Moldova

Ziua Internațională a Păcii

Ziua Internațională a Păcii (sau Ziua Mondială a Păcii), sărbătorită în întreaga lume, în fiecare an la 21 septembrie, este dedicată consolidării idealurilor de pace, atât în interiorul tuturor națiunilor și popoarelor, cât și între acestea. Într-o perioadă în care războiul și violența monopolizează adesea ciclurile noastre de știri, Ziua Internațională a Păcii este un memento inspirat despre ceea ce putem crea împreună. Pace. Să-i dăm o șansă!

Tema 2021 pentru Ziua Internațională a Păcii este „Recuperare mai bună pentru o lume echitabilă și durabilă”.

În 1981, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat a treia zi de marți a lunii septembrie drept Ziua Internațională a Păcii. Această zi a coincis cu ziua de deschidere a sesiunilor anuale ale Adunării Generale. Scopul fost și marchează în continuare – dorința de a consolida idealurile de pace în întreaga lume. La două decenii de la stabilirea acestei zile de observare, în 2001, adunarea a mutat data pentru a fi observată anual la 21 septembrie. Astfel, începând din 2002, 21 septembrie marchează nu numai un moment în care se discută despre cum să se promoveze și să se mențină pacea între toate popoarele, ci și o perioadă de 24 de ore de încetare a focului și de non-violență la nivel mondial pentru grupurile aflate în luptă activă. Acestea nu sunt vremuri obişnuite, iar răspunsul nostru nu poate să fie o rutină.

În 2021, pe măsură ce începem să ne vindecăm de pandemia COVID-19, suntem încurajaţi să ne gândim creativ și colectiv la modul în care îi putem ajuta pe toți să-şi revină, cum să construim rezistența și cum să ne transformăm lumea într-una egală, dreaptă, echitabilă, incluzivă, durabilă și mai sănătoasă.

Pandemia a fost însoțită de o creștere a stigmatizării, a discriminării și a urii, care a costat multe vieți. Virusul atacă peste tot, fără să-i pese unde suntem sau în ce credem. În confruntarea cu acest dușman comun trebuie să ne reamintim că nu suntem dușmani. Pentru a ne putea recupera după pandemie, trebuie să facem pace unul cu celălalt.

Și trebuie să facem pace cu natura. În ciuda restricțiilor de călătorie și a impasului economic, schimbările climatice nu fac pauză. Avem nevoie de o economie globală ecologică și durabilă, care să producă locuri de muncă, să reducă emisiile și să dezvolte rezistența la impacturile climatice.

Ca să fie pace în lume, trebuie ca popoarele să trăiască în pace. Pentru ca popoarele să trăiască în pace, oraşele nu trebuie să se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în orase, vecinii trebuie să se înţeleagă. Ca să fie pace între vecini, trebuie ca armonia să domnească în familie. Ca să fie pace în casă, trebuie s-o găseşti în propria inima. – Lao Tse

16 septembrie – Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon

Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon este marcată, în fiecare an, la 16 septembrie. În 2021, tema zilei este „Montreal Protocol – Keeping us, our food and vaccines cool”, potrivit https://ozone.unep.org/.

Adunarea Generală a ONU a proclamat, în 1994, prin Rezoluţia nr. 49/114, ziua de 16 septembrie, data la care a fost semnat Protocolul de la Montreal, drept Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.

• 

• 

Ozonul este un strat fragil de gaz situat în zonele superioare ale atmosferei la o altitudine cuprinsă între 19 şi 48 km şi are misiunea de a proteja Pământul de razele ultraviolete (UV) ale soarelui. De-a lungul timpului, viaţa pe Pământ s-a adaptat la un anumit nivel de radiaţii UV, creşterea nivelului acestora putând provoca distrugerea treptată a organismelor şi a ecosistemelor.

Protecţia stratului de ozon are multiple  beneficii  întru protejarea şi conservarea  biodiversităţii, sănătăţii, dezvoltării economiei mondiale şi a schimbărilor climatice.
 Autorităţile centrale de mediu, prin Oficiile Naţionale  „OZON”, create în 197 de Părţi semnatare a Protocolului de la Montreal , prin reglementarea la nivel naţional a producerii, consumului şi importului substanţelor care distrug stratul de ozon, a produselor şi echipamentelor cu asemenea substanţe, precum şi prin cooperare la nivel internaţional joacă un rol crucial la implementarea Protocolului. Reducerea  cu peste 97%  a consumului şi producerii la scară mondială a SDO reglementate, este un succes remarcabil al comunităţii internaţionale. Drept rezultat al acestui efort comun, concentraţia SDO în atmosferă a început  să descrească.
SDO sunt compuşi organici stabili, care includ clorfluorcarburile (CFC), hidroclorfluorcarburile (HCFC), şi bromura de metil.  În cazul dat „stabili” este negativ, fiindcă înseamnă că „perioada de viaţă” a acestor substanţe în atmosferă este de lungă durată. Aceşti compuşi chimici se întâlnesc în multe produse şi echipamente, aşa ca: frigidere, aparate pentru condiţionarea aerului, spume expandabile şi pesticide. Fiind evacuate în atmosferă, SDO reacţionează cu ozonul din stratosferă pe care-l epuizează. Distrugerea ozonului  duce la creşterea radiaţiei ultraviolete, care ajungând la suprafaţa pământului, sporeşte îmbolnăvirea de cancer de piele, slăbirea sistemului imunitar, cauzează micşorarea recoltei culturilor agricole şi distruge diversitatea biologică la scară mondială. Adiţional, SDO mai sunt şi gaze cu efect de seră, care contribuie la încălzirea globală. 

La 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare un nou amendament – Amendamentul de la Kigali, Rwanda, adoptat la 15 octombrie 2016 – în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), gaze cu efect de seră cu potenţial puternic de încălzire climatică şi dăunătoare mediului.

• 

• 

Cetăţenii, societatea civilă, consumatorii principali ai resurselor mediului în general, sunt obligaţi să conştientizeze fenomenul epuizării stratului de ozon şi înrăutăţirii vădite a sănătăţii în legătură cu aceasta. Este necesar de a întreprinde măsuri concrete nu numai pentru redresarea situaţiei dar, în primul rând, pentru revenirea la normal, la echilibrul durabil dintre natură şi societate.
Fiecare dintre noi putem contribui la salvarea stratului de ozon, fiecare om ar trebui să se implice atât în mod direct, prin faptele sale, cât şi indirect pentru această cauză atât de importantă pentru viaţă.
Pământul suferă şi împreună cu el suferim şi noi! De sănătatea planetei depinde sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare, iar de felul în care astăzi avem grijă de mediu, depinde viaţa celor ce ne vor urma.

Agatha Christie – regina crimei

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan,(n. 15 septembrie 1890, Torquay, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei–d.12 ianuarie 1976, Winterbrook^⁠, Cholsey^⁠, Anglia, Regatul Unit), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurându-se de același succes la public.

• 

• 

Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele, și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi. Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului.

Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi, fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions.

Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume.

Majoritatea operelor Agathei Christie sunt focalizate pe descoperirea autorului unei crime, mediul social fiind acela al clasei de mijloc sau bogate engleze.

Primul roman al Agathei Christie, Misterioasa Afacere de la Styles, a fost publicat în 1920 și introduce personajul detectivului Hercule Poirot, ce avea să apară în încă 33 de alte romane și 54 de povestiri scurte ale autoarei.

Vă prezentăm câteva titluri de romane:

Crimă pe terenul de golf 

Omul în costum maro

Secretul de la Chimneys

Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd

Misterul trenului albastru

Misterul celor șapte cadrane

Crimă la vicariat

Misterul de la Sittaford

Pericol la End House

Moarte pe Nil

Întâlnire cu moartea

Crăciunul lui Poirot

E ușor să ucizi

Zece negri mititei

Cadavrul din bibliotecă 

Cei cinci purceluși

Ion Druță – scriitor, poet, dramaturg și istoric literar din Republica Moldova

Ion Druță s-a născut pe 3 septembrie 1928, în satul Horodiște, județul interbelic Soroca, Regatul României (în prezent în raionul Dondușeni, Republica Moldova). A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. Din 1969 se stabilește la Moscova, Rusia.

Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor ’50. Operele sale, adunate în 4 volume, Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița, Horodiște, Întoarcerea țărânii în pământ, Biserica albă, Toiagul păstoriei ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane.

Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, scrie piesa Casa Mare, nuvela Ultima lună de toamnă și romanul Balade din câmpie (prima parte a dilogiei Povara bunătății noastre).

În 1990 fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie 1992 membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 („Moldova Literară” din 26 iulie 1995).

Creația lui Ion Druță este apreciată de contemporani. După cum menționează Mihai Cimpoi, „prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță … este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul”. În anii regimului totalitar comunist sovietic, Ion Druță s-a ridicat deasupra principiului abordării realității de pe poziții de clasă.

La 26 august 2009 i-a fost acordat Premiul de Stat în anul 2008 și titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuția de excepție la dezvoltarea culturii și literaturii naționale și universale. 

La 11 septembrie 2009 Ion Druță a devenit primul cavaler al Ordinul „Bogdan Întemeietorul”. Președintele Republicii Moldova de atunci l-a decorat pe Druță „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la renașterea națională, pentru merite în dezvoltarea relațiilor culturale cu țările străine și activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internațional”.

Ion Druță a lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” (devenită mai târziu „Moldova Suverană”) și la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele, La noi în sat, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele Frunze de dor, Povara bunătății noastre. În anul 1969 se stabilește cu traiul la Moscova, publicând în limba română și în limba rusă.

Opere dramatice

• Casa Mare (1959)
• Păsările Tinereții noastre (1971)
• Doina (1979)
• Cervus divinus (1977-1981, 1987)
• Sfânta sfintelor (1977)

Nuvele

• Sania, nuvelă (1953)
• Toiagul păstoriei, nuvelă
• La noi în sat (1953), volum de schițe și nuvele
• Ultima lună de toamnă, nuvelă
• Samariteanca, nuvelă
• Horodiște

Romane

• Frunze de dor (ediția I, Editura de Stat a Moldovei, 1957) – reeditat de mai multe ori
• Povara bunătății noastre – dilogie (1963; 1968) (prima carte intitulată Balade din câmpie a apărut în 1963, iar dilogia integrală a apărut în 1968 la Moscova)
• Clopotnița
• Întoarcerea țărânii în pământ
• Biserica albă
• Păsările tinereții noastre (1971)