Omagiu pentru Dumitru Matcovschi


Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere națională la începutul anilor 1990.

S-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.

După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea „Istorie şi Filologie”. Ultimul an de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la săptămânalul „Cultura”.

Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri „Maci în rouă”. În 1969 apare volumul de versuri „Descântece de alb şi negru”, care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.

În anii de avânt ai mișcării de eliberare națională, (1987-1989), s-a manifestat ca publicist valoros, care inspira teamă.

Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai Republicii Moldova.

De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grâul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.

În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj „Troiţa”. În acelaşi an are loc premiera spectacolului „Destinul”, după piesa „Ioan Vodă cel Viteaz” de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional „M. Eminescu” din Chişinău.

Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el în privința contribuției la dezvoltarea cântecului de estradă est-prutean.

Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.

A murit la data de 26 iunie 2013, în jurul orei 23:00. A fost înmormântat cu onoruri militare în satul său de baștină pe 29 iunie.

Vă prezentăm o mică expoziție virtuală cu doar căteva opere ale marelui poet Dumitru Matcovschi.

16 octombrie – Ziua Mondială a Pâinii


 Pe 16 octombrie este marcată Ziua Mondială a Pâinii – unul dintre cele mai răspândite și apreciate alimente. Această sărbătoare este marcată în peste 30 de țări ale lumii de pe toate continentele.

În toate părţile lumii, pâinea are puterea de a transmite un mesaj simbolic intens. Ea poate semnifica solidaritate, poate însemna capacitatea de a dărui, de a împărtăşi. Este un produs universal pe care îl regăsim în toate civilizaţiile, fiind obţinut din diferite tipuri de cereale şi fiind caracterizat de multiple procese de fermentare şi diverse moduri de coacere. Chiar şi acum – în mileniul al treilea, pâinea însoţeşte aproape orice preparat culinar. Fiind pentru unii un aliment de bază indispensabil, iar pentru alţii un preparat de lux exclusivist, pâinea în sine înseamnă atât de mult încât merită să o sărbătorim dedicându-i o zi specială!

Pâinea la noi în țară este sfântă, o masă oricât ar fi de îmbelșugată, fără pâine nu e completă. Una dintre cele mai vechi tradiții strămoșești este întâmpinarea unui oaspete cu pâine și sare, un simbol al ospitalității.

Cele mai bun sortiment de pâine

Pâinea albă: Este făcută din grâu căruia i-a fost înlăturat germenii și tărâțele, reducându-i astfel consistența în fibre, vitamine din clasa B, vitamina E și minerale precum fier, zinc, magneziu și fosfor.

Pâinea din făină integrală: Este făcută prin măcinarea fină a cerealelor integrale, ceea ce îi oferă culoare brună. Pâinea integrală conține mai multe fibre și minerale decât cea albă, dar ambele au un indice glicemic crescut.

Pâinea din cereale integrale: Are o consistență densă, conține mult grâu și semințe ceea ce o face foarte hrănitoare și are un indice glicemic scăzut. Prin prezența întregului bob de grâu  care este alcătuit din tărâțe (stratul exterior), endospermul (amidonul din stratul mijlociu) și germenii (partea interioară bogată în nutrienți, această pâine este ideală pentru consum zilnic.

Pâinea din multicereale: Deseori acest tip de pâine conține și o cantitate mare de făină albă, dar chiar și așa, pâinea din multicereale este o alegere mult mai bună comparativ cu cea albă.

Pâinea de secară: Acest tip de pâine are o consistență mai densă ca alte produse, deoarece conține mai puțin gluten. Totodată, pâinea de secară nu este lipsită total de gluten, deci nu poate fi adoptată în regimurile „Gluten Free”! Combinația de secară cu cereale integrale este cea mai fericită alegere, fiind cel mai complex amestec de cereale cu beneficii incontestabile pentru organism.

Pâinea cu maia: Are un nivel glicemic scăzut, dar nivelul acidității este ridicat. Pâinea crescută cu maia, nu cu drojdie, nu este foarte bine tolerată de persoanele care suferă de afecțiuni ale stomacului. Ca beneficiu pentru organism, contează foarte mult ce ingrediente se folosesc. De preferat, sunt sortimentele care includ făină de cereale sau făină de secară.

Ziua Mondială a mersului pe jos


 Mersul pe jos este un exercițiu blând cu impact redus, care vă poate menține atât condiția fizică, dar și sănătatea. Mersul pe jos este o formă de activitate fizică accesibilă tuturor. Este sigur, simplu și nu are nevoie de practică, iar beneficiile pentru sănătate sunt numeroase.

În cazul persoanelor care merg pe jos există mai puține probabilități de a manifesta cancer, boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet și alte boli mortale. Acestea trăiesc mai mult și obțin mai multe beneficii pentru sănătatea mentală și spirituală ca urmare a acestei practici.

Importanța mersului pe jos

Mersul este o acțiune care este executată în mod natural de corpul uman. Este una dintre primele abilități pe care le dobândim, aceasta întâmplându-se cu mult timp înainte de a învăța să vorbim. În urmă cu un secol, mersul pe jos era principalul mijloc de deplasare pentru majoritatea oamenilor, și de cele mai multe ori implica parcurgerea unor distanțe mult mai mari decât cele pe care le avem de parcurs în zilele noastre.

Însă, deși poate părea puțin exagerat, există un mod corect și unul greșit în care părțile corpului tău să fie poziționate atunci când te deplasezi cu ajutorul mersului.

Tălpi
Un mers eficient și confortabil începe de la modul în care talpa piciorului face contact cu solul. Călcâiul trebuie să fie primul care atinge solul, iar apoi tranziția trebuie făcută către tot restul tălpii. Pentru a verifica dacă tălpile picioarelor tale calcă corespunzător, poți verifica uzura tălpilor unor perechi de încălțăminte pe care le utilizezi. Uzura pe interiorul sau exteriorul tălpii poate fi un indiciu că modul în care calci este greșit. Un sfat în aceste cazuri poate fi o vizită la un medic care îți poate prescrie o pereche de încălțăminte ortopedică.

Picioare
Evită pașii mari. Astfel de stil de mers poate rezulta în dureri și accidentări pe termen lung, și nu te ajută să mergi mai rapid într-un mod eficient. Pasul tău ar trebui să fie mai lung în spatele corpului, nu în fața acestuia. Piciorul oferă o putere mai mare pentru deplasare atunci când împingi cu acesta în spate.

Mijlocul
Musculatura mijlocului tău (mușchii abdominali și cei din zona inferioară a spatelui) este foarte crucială atunci când te deplasezi mergând pe jos. Acești mușchi oferă stabilitatea esențială coloanei tale vertebrale și ar trebui să fie utilizați (încordați) atunci când mergi.

Umeri relaxați
Dacă ești stresat, umerii tăi vor fi tensionați și ridicați. Această tensiune este transmisă apoi către gât și brațe. Atunci când mergi, concentrează-te pe a-ți trage umerii în jos și spre spate, prin ridicarea pieptului. Prin concentrarea asupra unei poziții corecte a capului și ridicarea pieptului, ar trebui să te simți mai înalt decât în mod normal.

Poziția capului
Cea mai bună modalitate prin care să obții o postură mai bună într-un mod rapid este să adopți poziția în care te simți cel mai înalt. Aceasta va corecta imediat erorile de postură. Nu îți arcui spatele și nici nu te apleca spre față sau spre spate. Fii înalt și drept. Oriunde va fi direcționat capul, acolo se va îndrepta și corpul. De aceea este ideal ca urechile tale să fie direct deasupra umerilor, în timp ce gâtul este într-o poziție dreaptă.

Așadar, în timpul mersului pe jos privirea înainte, umerii, spatele și gâtul sunt relaxați, mâinile trebuie lăsate să atârne, astfel încât să te simți confortabil.

Mersul pe jos este un mod sănătos de viață!

Chișinău, orașul meu drag!


Chișinău, capitala Republicii Moldova, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului.

Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara. Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635 km.p.

Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436. Prin acest act, domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan Oltea, au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe Răut, între care Procopinți, Macicăuți, Cozarăuți ș. a.

A doua mențiune documentară datează din 1466, un document ieșit din cancelaria domnească a lui Ștefan cel Mare, prin care i-a dăruit și i-a întărit unchiului său Vlaicul, Chișinăul cu întreaga sa moșie.

Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul administrativ, capitala al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.

Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.

În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.

Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.

Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – „grădină botanică”.

Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.

Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.

Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.

Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.

Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.

Chișinăul are peste 825,9 mii de locuitori , densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.

Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.

În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.

La Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu, dar și în cele 27 de filiale situate în toate sectoarele Chișinăului există documente care determină istoria, legenda Chișinăului.

Filiala Traian vă prezintă o mică parte din cărți prezente în bibliotecă.

Felicitări chișinăuenilor cu sărbătoarea religioasă Hramul Chișinăului, sărbătorită pe 14 octombrie, o zi cu mult soare și voie bună să aveți!

Ziua Mondială a Sănătății Mintale


Viața are prioritate!

Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost marcată pentru prima dată în data de 10 octombrie 1992, la inițiativa Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală și apoi preluată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Una din patru persoane din întreaga lume are, la un moment dat în viață, o afecțiune mintală. Paleta acestor afecțiuni este foarte largă, de la cele întâlnite frecvent, precum depresia, anxietatea și atacul de panică, până la tulburări mai rare, precum dezordinile bipolare și schizofrenia.

Circa 50% din afecțiunile mintale încep în jurul vârstei de 14 ani, dar în majoritatea cazurilor rămân nedetectate și netratate. Depresia este, ca pondere, a treia principală problemă de sănătate care afectează adolescenții, iar sinuciderea este cea de-a doua cauză principală de deces a persoanelor cu vârsta între 15 și 29 de ani, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). Consumul de alcool și de droguri la vârsta adolescenței este o problemă îngrijorătoare în numeroase țări. O altă problemă în creștere este cea a dezordinilor alimentare, ca bulimie, anorexie.

Sănătatea mintală nu se rezumă însă doar la tratamentul afecțiunilor mintale. Revine în sarcina familiei și a profesorilor, a colegilor de muncă și chiar a întregii societăți să asigure un climat de liniște sufletească și de diminuare pe cât posibil a stresului inerent epocii actuale, dar și să adopte atitudini adecvate, de înțelegere, compasiune și îndrumare către ajutorul medical specializat, în cazul în care depistează la o persoană semnele unei posibile afecțiuni mintale.

Depinde de fiecare dintre noi să renunțăm la a mai considera drept rușinoasă existența unei tulburări mintale și să renunțăm la atitudinile de învinovățire și de respingere a persoanelor cu afecțiuni mintale. La fel de important este să condamnăm comportamentele intimidante, bullying-ul, una din sursele majore de probleme mintale pentru cei care sunt ținta acestor comportamente, și să conștientizăm rolul media, în special al social media, în inducerea și exagerarea de atitudini agresive, dar și de tulburări anxioase sau depresive.

Aveți grija de sănătatea voastră!